Istoric

Situat la curbura Carpatilor si intretaierea drumurilor ce legau provinciile romanesti, Brasovul figureaza in documentele istorice inca din secolul al XIII-lea, ca un important centru istoric, comercial si cultural. Din Brasov a plecat Valentin Greff Bakfark ca lautist la curtea regelui Poloniei, Sigismund August. Documentele aflate in Arhivele Brasovului atesta "traditiile sale multiseculare in comert", orasul fiind recunoscut inca din veacul al XVI-lea prin renumitele hanuri care ofereau adapost comerciantilor si negustorilor, dar si familiilor de boieri si domnitori, care in vremuri de restriste s-au refugiat in cetatea Brasovului. In 1866, in drum spre exil, domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-a oprit la hanul de pe strada Lunga nr. 5. In programele "Colegiului Muzical" din 1767 intalnim concerte instrumentale si simfonii. Bogata activitate culurala a Brasovului marcheaza crearea in 1878 a unei "Asociatii Filarmonice", precursoarea Filarmonicii "Gheorghe Dima", precum si infiintarea in 1928 a Conservatorului de Muzica ASTRA, din initiativa muzicienilor Tiberiu Brediceanu, Constantin Bobescu si a Societatii culturale transilvane ASTRA. Traditia culturala a cinci secole este marcata de prezenta in Brasov, a unor personalitati ale culturii nationale, ca: Anton Pann, Gheorghe Ucenescu, Ciprian Porumbescu, Gheorghe Dima, Iacob Muresianu, Tiberiu Brediceanu, Paul Richter, Anton Brandner, Dinu Niculescu, Tudor Ciortea. Este o enumerare incompleta, bineinteles, dar care ofera argumente suficiente pentru a face o apreciere de exceptie fenomenului cultural brasovean. Printre hanurile cu renume ale Brasovului, mentionate la mijlocul secolului al XIX-lea, este si Hanul "la soarele de aur", situat la poalele dealului "Cetatuia". Cladirea, datand din prima jumatate a secolului al XIX-lea (1834) este situata pe strada Col. Buzoianu nr. 1 si adaposteste, astazi, corpul A al Liceului de Muzica. Documentele vremii mentioneaza ca in sala de festivitati a hanului a concertat in 1849 Johann Strauss, poposind la Brasov, in drumul sau de la Sibiu spre Bucuresti. Institutia scolara vocationala a fost infiintata cu Ordinul Ministerului Invatamantului Public, in anul 1949, sub denumirea "Scoala de Arta din Brasov (care) va avea sectie de muzica si arte plastice" Printre personalitatile culturale ale vremii, care au sustinut infiintarea scolii notam contributia lui Zeno Vancea. Pana in anii 1990 o parte din cursurile de cultura s-au desfasurat in corpul situat pe str. Sirul Dima nr. 4, iar orele de specialitate in cladirea de pe str. Colonel Buzoianu nr. 1. Intre anii 1990-2007 institutia scolara a functionat cu clasele I-XII, sub denumirea Liceul de Arta Brasov si cu aceleasi specializari. Intre anii 1990-1994 liceul a avut si sectie de coregrafie, la care s-a renuntat din lipsa de spatiu. Spatiul destinat procesului de invatamant era situat in corpurile de pe strada Col. Ion Buzoianu nr. 1, 3 si 7. La nr. 7 a functionat internatul liceului si o parte din salile de specialitate. Pana in anul 2004 liceul a avut cantina, care asigura conditii excelente elevilor si profesorilor. Progresiv, in doua transe, au fost retrocedate fostilor proprietari spatiile de la nr. 7 si nr. 3. In anul scolar 2006-2007, prin decizia ISJ, sectia de Arte Plastice a functionat in spatiul fostei scoli generale nr. 20, situat pe str. Valea Cetatii nr. 8, din cartierul Racadau, in partea estica a celebrei coline Tampa. Din anul scolar 2007-2008, prin OMECT nr. 1478 si 1488 din 10-VII-2007, Liceul de Arta a fost divizat in doua unitati scolare cu personalitate juridica distincta si anume Liceul de Muzica "Tudor Ciortea" si Liceul de Arte Plastice "Hans Mattis Teutsch". Mediul de rezidenta al unitatii scolare este municipiul Brasov, cu extensie in tot judetul, datorita faptului ca este singura institutie scolara liceala de profil. Din anul 2001, la Fagaras, exista o sectie de Muzica pentru clasele de gimnaziu, pe langa Scoala generala nr. 2. Municipiul Brasov este unul dintre marile orase ale Romaniei, cu un potential economic si turistic conexat valorilor comunitatii internationale. Structura populatiei a suferit fluctuatii majore in ultimii 50 de ani. Schimbarile demografice din perioada anilor '70 si mai apoi din anii '90 au dus la redimensionarea spatiului cultural comunitar traditional, printr-o diversificare a manifestarilor si intereselor culturale ale comunitatii. La ora actuala asistam la o dezvoltare ampla a fenomenului cultural comunitar pe baza sintezei realizate din experienta trecutului si deschiderile spre comunitatea internationala, predominant europeana. Cadrul cultural specific oferit de institutiile comunitare: